Serghei Jirnov a fost ofițer KGB, iar François Waroux a fost ofițer de caz al DGSE, serviciul francez de informații externe. Primul a activat în cadrul serviciului „clandestin” al KGB-ului pentru URSS, al doilea a acționat sub acoperire în întreaga lume, în slujba Franței. După ce au lucrat mult timp în umbră pentru două tabere opuse, cei doi ofițeri superiori poartă în această carte un dialog fără ascunzișuri despre cariera lor din cadrul serviciilor secrete. Pentru prima dată, un ofițer rus și un ofițer francez își compară, în cadrul acestor memorii, experiențele profesionale, analizele și metodele folosite în parte de țările lor, dezvăluind secretele muncii sub acoperire, tehnicile de supraveghere și manipulările surselor, dar și angoasele cotidiene și mustrările de conștiință pe care le implică o astfel de profesie. Dincolo de clișeele filmelor de la Hollywood, această carte dezvăluie realitatea despre serviciile de informații, spulberând unul câte unul miturile despre spionaj și spioni și arătând o realitate cu mult mai complexă a celor care activau ca agenți de informații. De la problematica Războiului Rece până la realitățile războiului tehnologic, inclusiv noile provocări care amenință lumea, acești doi martori importanți nu evită să dezbată toate aceste evenimente cruciale, în discuțiile lor. „Realizat într-o manieră inedită, acest volum pune la îndemâna cititorului, într-o modalitate cât se poate de atrăgătoare, mărturiile a doi spioni veniți din taberele care s-au confruntat acerb de-a lungul Războiului Rece – un ofițer sovietic, venit din „patria socialismului”, și unul francez, exponentul acelei țări care a făcut universal cunoscută deviza „Libertate, Egalitate, Fraternitate”. Naționalități diferite, culturi diferite, generații diferite, formare profesională diferită, obiective diferite și, totuși!, atât de multe puncte de convergență!ˮ - FLORIAN BANU, istoric „Cartea [aceasta] ne învață și să punem la îndoială câteva idei preconcepute despre atotputernicia KGB-ului și transmise nouă, idei care, în cele din urmă, sunt potrivite atât cinematografiei americane, cât și comunicării sovietice.” - JOKIN DUFOURG, Nonfiction