EDIȚII DE PATRIMONIU coordonator: Acad. IOAN-AUREL POP, Președintele Academiei Române

Ediție revăzută și adăugită. Introducere, cronologie, notă asupra ediției, selecție și coordonare: EUGEN PAVEL
Lucrare elaborată sub egida Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române
Transcrierea textelor, note și comentarii: MARIA ALDEA, IOANA ANGHEL, ALEXANDRA BANEU, DORU GEORGE BURLACU, LILIANA BURLACU, ADRIAN CHIRCU, GHEORGHE CHIVU, ELENA COMȘULEA, PAULA COTOI, VASILICA EUGENIA CRISTEA, MARIA FRÂNC, ALIN MIHAI GHERMAN, OVIDIU GHITTA, DOINA GRECU, LADISLAU GYÉMÁNT, BOGDAN HARHĂTĂ, ANDREEA MÂRZA, MIRCEA MINICĂ, GRETA-MONICA MIRON, MIRA MOCAN, DORA PAVEL, EUGEN PAVEL, CRINA POP, LAURA STANCIU, OTILIA URS, OANA UȚĂ-BĂRBULESCU, ARISTINA VALEA, MARTA VREMIR

Traduceri: ALEXANDRA BANEU, VASILICA EUGENIA CRISTEA, LADISLAU GYÉMÁNT, BOGDAN HARHĂTĂ, ANDREEA MÂRZA, MIRA MOCAN, OANA UȚĂ-BĂRBULESCU, MARTA VREMIR

Colaționare și corectură: DORA PAVEL

Revizie finală: GHEORGHE CHIVU, EUGEN PAVEL

Începutul spiritualității românești moderne este marcat de mișcarea Școlii Ardelene, curent ideologic și cultural care coincide cu o renaș­tere identitară fără precedent, cu o trezire a conștiinței de sine a unei națiuni aflate multe veacuri la marginea istoriei. Prin conectarea la un program umanist-emanci­pator, cărtu­rarul român își afirma, în același timp, încă din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, statutul de homo europaeus, deschis spre universalitate.

Studierea acestei epoci ne dezvăluie un adevărat tezaur de gândire și simțire româ­nească, a cărui cunoaștere are pentru fiecare gene­rație resorturi intelec­tuale și formative multiple, deloc inac­tuale. Vom descoperi în operele iluministe pagini dense de istorie, limbă și cultură națională, de filosofie și teologie morală, de literatură artistică și științifică, unele perimate estetic, având însă valori expresive ineluctabile, a căror valorificare pe baza unei relecturi proaspete și avizate, direct din sursele primare, s-a impus cu acuitate. Iată de ce o nouă lectură a scrierilor care se revendică de la creația iluministă transilvăneană, tipărituri și manuscrise, edite și inedite, în consonanță cu stadiul actual al istoriografiei și filologiei românești, și, implicit, alcătuirea unei cresto­mații de referință au devenit un demers stringent. Antologia este centrată în jurul corifeilor Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Ma­ior și Ioan Budai-Deleanu, secondați de medicii polihistori Ioan Piuariu-Molnar și Vasile Popp, de moralistul și revizorul Lexiconului budan, Ioan Teodorovici, de stihuitorii naivi Vasile Aaron și Ioan Barac, de teologii Petru Pavel Aaron, Gherontie Cotore și Grigore Maior sau de gramaticianul Radu Tempea. Li se adugă bănățenii, atât de incisivi, Paul Iorgovici, Constantin Diaconovici-Loga, Pavel Vasici-Ungurean, Damaschin Bojincă și Dimitrie Țichindeal, fabulistul cu „gură de aur”, precum și alte nume mai mult sau mai puțin cunoscute.

Noua antologie Școala Ardeleană își propune să restituie o mare parte din opera reprezentanților acestei mișcări de răsunet, fiind cuprinse, integral sau fragmentar, 197 de scrieri, respectiv 28 de texte istorice, 32 lingvistice, 39 literare, 47 teologice și religioase, 6 filosofice și 45 didactice și instructive, însoțite de note și comentarii, alături de 153 de ilustrații.

Aparent eterogenă, epoca „Luminilor” transilvane trebuie percepută în toată complexitatea ei, relevantă prin impac­tul produs în spiritualitatea româ­nească din veacul al XVIII-lea. Nu întâmplător, animatorilor mișcării li se vor conferi frecvent în istoriografie calificative mitologizante, de factură romantică, fiind denumiți „apostoli ai regenerațiunei românești” (Al. Papiu-Ilarian), „corifeii și deșteptătorii literaturei române” (T. Cipariu) sau „evangheliștii religiei nouă” (N. Iorga). Școala Ardeleană se definește, prin urmare, ca un curent generat pe baza unor afinități ideolo­gice asumate, o sinteză umanistă de anvergură, cu texte scrise în limba română și în limba latină, în principal, de o mare diversitate ideativă și stilistică, o operă în care sacrul coexistă cu profanul, teologia cu raționalismul, conceptele teoretice cu ideile practice, reformatoare, discursul polemic cu cel analitic, spiritul critic partizan cu cel intro­spectiv, medi­tativ, imaginarul baroc cu recuzita preromantică, ofe­rind imaginea eclatantă a primei perioade a moder­nității românești. (EUGEN PAVEL)

Autori:

Maria Aldea
Ioana Anghel
Alexandra Baneu
George Doru Burlacu
Liliana Burlacu
Adrian Chircu
Gheorghe Chivu
Elena Comșulea
Paula Cotoi
Vasilica Eugenia Cristea
Maria Frânc
Alin Mihai Gherman
Ovidiu Ghitta
Doina Grecu
Ladislau Gyémánt
Bogdan Harhătă
Andreea Mârza
Mircea Minică
Greta-Monica Miron
Mira Mocan
Dora Pavel
Eugen Pavel
Crina Pop
Laura Stanciu
Otilia Urs
Oana Uță-Bărbulescu
Aristina Valea
Marta Vremir