„Antologia cuprinde, în rezultat, o selecție de peste 100 de texte, tot atâtea mărturii ale unei realități edilitar-culturale, social-politice și economice, din care răzbat reverberații asupra etapelor fundamentale ale Basarabiei interbelice, în general și ale Chișinăului, în special. Acestea încep cu proclamarea autonomiei Basarabiei și formarea Sfatului Țării, acțiuni soldate cu Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918 și, în consecință, cu o serie de măsuri de naționalizare a provinciei, între care, unificarea calendarelor, adoptarea grafiei latine, declararea limbii române drept limbă oficială și introducerea ei în administrație și armată, naționalizarea școlii prin organizarea de cursuri pentru profesori, studenți și elevi, inaugurarea tipografiei „România Nouă”, editarea și distribuirea gratuită a cărților, crearea unei infrastructuri educaționale de bază, inaugurarea Facultății de Teologie și Facultății de Științe Agricole, crearea unei Școli de Arte Frumoase și a Teatrului Național, înființarea unui Post de Radiodifuziune pentru formarea simțului artistic și cultura limbii, naționalizarea justiției și unificarea legislativă, întemeierea Școlii Elementare de Comerț și a Școlii Practice de Comerț „Corneliu Antonescu”, dar și a Societății economice, redenumirea străzilor și firmelor magazinelor, dezvelirea monumentelor lui Ștefan cel Mare și al Regelui Ferdinand I, a bustului lui Zamfir C. Arbore etc. și, sfârșesc prin declanșarea celui de-al doilea război mondial și... cucerirea Chișinăului, care-i va schimba fața în mod catastrofal. Imaginea Chișinăului distrus răzbate din articolele lui C. Panaitescu, Sergiu C. Roșca ș. a., dar și din anexele antologiei, privind evaluarea distrugerilor aduse clădirilor și instalațiilor publice din Chișinău.”, Diana Vrabie