Romanul urmareste ordinea memoriei si procedeul narativ al comunitatii, mai precis al familiei, precum si modul in care copilul incearca sa se orienteze printre evenimentele care se petrec in jurul sau, dupa cum aceste evenimentele se succed pentru el, ori dupa cum sunt facute sa se succeada. Nu lui i se intampla evenimentele, ci el doar le primeste de la cei carora li s-au intamplat, tot asa cum si o parte a amintirilor o primeste de la altii, desi crede ca e vorba despre propriile amintiri.