În secolul al XIX-lea, despre Britannia se spunea că este țara în care soarele nu apune niciodată. Marea Britanie depășise tot ce consemnase istoria vreodată despre marile imperii - ca suprafață, populație, forță economică, dominație militară și eficiență administrativă. Regina Victoria, măruntă de statură, încoronată la vârsta de doar 18 ani, a ajuns, la finele veacului, când a sărbătorit Jubileul de Diamant, să fie supranumită străbunica Europei, toate monarhiile de pe continent fiindu-i înrudite îndeaproape. Această mare familie europeană - a capetelor încoronate, cel puțin - promitea să fie o formă supremă de diplomație, care nu a rezistat, însă, celei mai mari crize de la începutul secolului XX, Primului Război Mondial. Familia europeană, reconfigurată ulterior pe alte principii, avea să fie apoi zguduită și dezbinată de multe alte crize, rolul Marii Britanii în aceste jocuri de putere fiind determinant.