„Prezentul e searbăd, iar viitorul mă întristează. Scriu ca să scap de temeri și tristeți. Atenţie, însă, bătrâne! Fereşte-te de alunecuşurile scrisului. Scrie scurt şi concis, fără floricele, frazeologie stearpă, pe cât posibil, fără sentimentalisme umflate, siropoase sau apucături de moş sfătos. Ţine-te, cât poţi, cu mâinile şi picioarele de realitate, de adevăr şi, numai când n-ai încotro, însăilează vreo legendă auzită de la strămoşi.” (Dan Telemac)