Lucrarea de față evidențiază meșteșugul vopsitului tradițional ca element de patrimoniu cultural imaterial prin trei perspective de studiu: investigarea în detaliu a mai multor texte sursă, o cercetare de teren vizând practicarea meșteșugului în trecut și prezent și o abordare actuală bazată pe știința la zi. Punctul de pornire îl reprezintă inițiativa proprie de a scoate la lumină și a valorifica colecția de studii reunite sub titlul Cromatica poporului român, realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, despre felul în care, în trecut, se colorau diverse materiale, în special cele textile, în mediul casnic, din convingerea că rostul acestor texte este nu doar să fie arhivate și bine păstrate ci și de a fi redate comunităților, ele constituind documente prețioase atât din punct de vedere cultural și etnografic cât și ca sursă de informații care pot fi aplicate concret de practicanți ai meșteșugului (specialiști restauratori, actori în educație, meșteri țesători, textiliști ecologi).