Doctorul Dan Gavrilescu este un personaj. Nu numai al acestui, în fond, jurnal, ci al vieții însăși. Un om, rara avis, liber cu orice risc. Liber în viața socială, în cea profesională și liber în credință. Știind însă că libertatea nu survine în existența noastră prima, ci este dintotdeauna urmare a... „Dacă veți rămâne în cuvântul Meu, sunteți cu adevărat ucenici ai Mei. Și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8.31-32). Avem în aceste pagini de jurnal de pandemie, abia transfigurat prin minime disturbări ale numelor și trecerea la persoana a treia, o imagine a unei conștiințe civice și profesionale care mărturisește un adevăr și o imagine ale unei comunități, în sensul de ecclesia. Cum se autocaracterizează, Paul Voiosu este un disident al lumii medicale. „Orice, numai fanatic NU. Doar sigur pe convingerile mele. Pe cine deranjează, azi, Hristos?”. Pe foarte mulți, aș răspunde. Și nu asta a făcut, în fond, de la nașterea Sa în staulul din Bethleem? Autorul nu crede versiunile „oficiale” despre pandemie, după cum nu înghite „pe nemestecate” teoriile la modă, de exemplu cele ecologiste. Se vrea deci un om liber, cum enumeră cu precizie el însuși, ca medic, istoric (iubitor de istorie adică), om al bisericii și om de familie. (Christian Crăciun – Cuvânt însoțitor)