Raul Baz este un scriitor muzical, perfect stăpân pe instrumentul său, fie că scrie poezie, proză sau carte pentru copii, ştiind exact ce vrea să obţină cu fiecare semiton sau pauză. Figura dominantă în textele sale este ambiguitatea: tărâmuri diferite coexistă şi se întrepătrund indiscernabil, informaţiile dintr-o geografie sau istorie a realului sunt iremediabil piste false, pentru că nimic nu este localizabil, deşi totul este identificabil, este „de acolo”. Raul este un scriitor baroc, complicat, mare iubitor de mister, cu o vocaţie specială de a-l afla acolo unde este mai puţin de bănuit, în spaţiu sau timp, devenite nu se ştie cum naraţiune subiectivă. Capabil de a crea personaje memorabile, ceea ce în vechea şi buna tradiţie critică se numea caractere, pare un scriitor tradiţional. Nu este decât unul adevărat prin subtilitate.

Christian CRĂCIUN

„N-au trecut două minute şi s-a auzit un urlet ca de lup, apoi din ceaţă s-a văzut ivindu-se trupul unui animal necunoscut, cu aspect înfricoşător, care se apropia de grup încet şi greoi. Copiii s-au ascuns în spatele Tinei, care le-a cerut să nu ţipe şi să stea nemişcaţi.

Animalul a ajuns lângă Tina, a ridicat capul, a privit-o în ochi şi atunci au văzut cu toţii că ţinea ceva în gură. A lăsat acel ceva la picioarele profesoarei, s-a întors şi a plecat la fel de încet şi de greoi. După alte câteva minute ceaţa s-a risipit. Tina s-a aplecat şi a luat din iarbă obiectul lăsat de fiară. Era o…”