O vara de pomina

Nu sărbătorisem niciodată nimic până atunci. Se pare că nu apăruse ceva demn de sărbătorit în viața niciunuia din noi.

În ultimii trei ani ne obișnuiserăm și mai mult cu viața de zi cu zi, la cel mai scăzut nivel al cheltuielilor.

Era ca o formă de pregătire pe termen lung, ne mențineam într-o stare de relativă sărăcie materială și spirituală. Habar n-aveam cum și unde puteam sărbători.