Strigoii lui Sutu

Cel mai important text din volumul debutului cu totul remarcabil al lui M.B. Ionescu-Lupeanu, Strigoii lui Șuțu, este chiar nuvela ”istorică” purtînd acest titlu. Conturată destul de firav în poezia şi proza noastră, în anii ’80 ai secolului trecut, tema medievală s-a consolidat, a primit dimensiunile şi valoarea unei structuri, de­venind, iată, azi, unul dintre semnele sigure, cîte sînt, ale postmodernităţii literare. M.B. Ionescu-Lupeanu semnează, ca prozator, un pact al verosimilităţii, lasă, adică, adevărul istoric în seama celui care îl caută prin colbul arhivelor şi al cronicilor bătrîne. Prozatorul învaţă că sîngele şi carnea istoriei sînt în poveste; acolo e întîmplarea, sînt locurile şi oamenii, iar cititorul de azi – o spunea, altădată, Mircea Eliade – are nevoie de poveste.

Ioan HOLBAN