"Ma aplec critic spre o literatura inca insuficient cunoscuta, marcata in ultimele decenii şi de obsesia sau complexul Premiului Nobel. Atitudinea noastra comuna fibrileaza excesiv de relativizant sau absolutizant, incercand sa devina acţionara şi sa provoace reacţiuni intr-un domeniu artistic universal, cu suport multilingvistic. Raman la convingerea ca exemplaritatea este efectul stranietaţii privita ca insolita familiaritate. Testez, cum am mai spus, fondul autohton şi forma universala, in epica romaneasca din secolul XX, evidenţiind experimentului substanţial, in masura in care se integreaza in – şi face sau incearca diferenţa de – epica occidentala. Dincolo de valoarea intrinseca, prin traducere merituoasa şi meritata, se va arata ca literatura romana, chiar şi prin proza, vine intr-un (de)mers firesc, de vie comunicare, spre doritul şi hulitul Premiu Nobel…"

Marian Victor Buciu