Fără cruce nu există mântuire pentru suflet, nu este nădejde pentru viaţa veşnică. Fără sfânta cale a crucii nu există altă cale către viaţă şi către adevărata pace sufletească. Oriunde ai merge, orice ai căuta, fără calea Sfintei Cruci nu vei găsi nici calea cea înaltă către cele de sus, nici calea cea mai sigură în cele de jos.
În cruce este mântuirea, în cruce este viaţa, în cruce este paza de duşmani. Crucea este izvorul desfătării veşnice, puterea înţelepciunii. În cruce se află bucuria duhovnicească, în cruce este plinătatea virtuţilor, în cruce este desăvârşirea sfinţeniei”.

Toată această viaţă îţi este dată de Dumnezeu pentru a învăţa să îţi duci crucea ta. După moarte este vremea încercării. Atunci Domnul Hristos, ca Învăţător şi Judecător, va cere socoteală fiecăruia pentru
învăţătura propovăduită de El şi cine se va dovedi a fi nepriceput pe calea crucii, va fi respins de Fiul lui Dumnezeu, ca un nevrednic ucenic al Său. Căci atunci când El va veni să judece oamenii, va apărea
pe cer semnul crucii. Şi acest semn de pe urmă va fi semnul după care Dreptul Judecător îi va recunoaşte pe aleşii Săi. Şi pe cei pecetluiţi cu pecetea morţii Sale, Milostivul Dătător de plată îi va chema la răsplata vieţii veşnice, zicând: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.