Ecranele sunt astazi spatii infinite. In masura in care a fost posibil, prezenta lucrare le-a analizat si le-a interpretat, in locurile commune sau in cadrul mobilierului video al magazinelor, in reteaua administrative sau a camerelor ori a monitoarelor de supraveghere, ca un nou oracol, sau in circuitul panourilor de pe strazi. In acest peisaj de amprente fluide, imaginea insasi este cea care se transforma: devine un clip, o secventa dintru-un flux, sau o urma, un indiciu al realului urmarit, un zgomot vizual estompat sau o imagine-parazit, regasita fortat printre atractiile orasului dynamic.

Investigarea fenomenului ecranelor inseamna astfel abordarea, in parallel, a unei problem a imaginii, o problema majora a timpului nostru: suntem tentati sa privim imagini aproape fara a le mai vedea. Intr-adevar, abordarea occidental de tip eidos este eminamente vizuala, dar reprezentarea aceasta pare infinita.

Urmarind ecranul in timp ce acesta anima spatiile urbane, sau cand dezvaluie aleatoriu imagini ori promite un mare eveniment, traseul acestei carti ii descopera habitatul, vasta suprafata stralucitoare cu promisiuni echivoce. Acolo unde, cand te simti distras, domina repetitia, iar ritornela invaluie totul.