Volumul Taina triunghiului tăcut poate fi înțeles și ca un „manual” subiectiv de regăsire de sine, într-o lume asaltată de ecrane, de rețele sociale și de „demonul” tehnologiei, propunând o metodă personală de reconectare la eul nostru profund pentru care poezia reprezintă o formă de hrană spirituală. Iar, ca să încheiem într-o notă blagiană (fiindcă volumul de față își are rădăcinile în sfera misterului sau a hierofaniilor laice cum le numea un istoric al religiilor) aș spune că prin această carte, cu fiecare confesiune sau poem, Mihai Mehedințu își consolidează temelia interioară cu aceste pietre pentru templul lui!