Întoarcerea din Rai incapsuleaza si reflecta doua borne istorice: greva de la Grivita, eveniment nodal in reteaua epica a scrierii, care ilustra, “intr-un mod patetic si artificial, pierderea <>, zvarlirea noastra in istorie” si asasinarea lui I.G.Duca, care ii accentueaza “sentimentul inefabil ca am intrat intr-o epoca de ruptura”, asa cum I se confesa si lui Nae Ionescu.
Întoarcerea din Rai consemna caderea in Istorie, degradarea idealului generationist; era un roman al ratarii, dar proiectat dupa o alta schema decat cele de tip samanatorist, ale unor Vlahuta sau Cezar Petrescu: de asta data este vorba de un roman intelectual, chiar de un “roman cerebral”, al unor insi care nu se pot ridica dincolo de istorie.
Întoarcerea din Rai este un roman al personajelor-ideologii, al “personajelor conceptuale”, in timp ce Huliganii incarneaza fata paroxist-negativa a generatiei. Asa s-ar putea explica si apelul surprinzator la “pornografic” in ambele romane, dezavuat retrospectiv de autor, ca marca principala a socului, ca posibila “traducere” a caderii, a degradarii, in care agresivitatea capata valente metafizice.

Oana Soare

Referinte critice din Mircea Vulcanescu, Constantin Noica, Pompiliu Constantinescu, Serban Cioculescu, Octav Sulutiu, Eugen Lovinescu, G. Calinescu, Ovid. S. Crohmalniceanu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion.