Începutul secolului al XVII-lea aduce schimbări în raportul pe care Moldova și Țara Românească îl au cu Înalta Poartă: contemporanii recunosc meritul lui Mihai Viteazul de a fi consolidat zona prin unirea cu Ardealul și de a fi diminuat pretențiile otomanilor.

„E de la sine înțeles că Mihai Vodă nu putea să lase Moldova pe mâna unui vrăjmaș care uneltea împotriva vieții sale și rupea țara din tabăra creștină. Și apoi, după cum știm, Moldova făcea parte din hotarele graiului românesc pe care el voia să le strângă sub sceptrul său, ca să pună dinaintea turcului o putere de neînvins.

De aceea Mihai hotărî să cucerească fără zăbavă Moldova, mai ales că Ieremia Movilă atrăsese la sine o bună parte din nobilimea transilvăneană, pe care nimic n‑o mai mulțumea.“

Scrisă într‑un limbaj universal, Povestea neamului românesc se află la granița dintre beletristică și literatură de popularizare – informația istorică este împletită cu ficțiunea, făcând‑o atrăgătoare și ușor de accesat.