În cuvintele Danielei Șilindean, “aceasta (nu) este o carte cu noduri care leagă nori, noduri în papură sau noduri șirete. Noduri și nuduri, noduri cu și (mai ales fără) cravată. (Nu) provoacă noduri în gât și/sau noduri gordiene. Se citește cu sufletul (la) nod, cu capul în no(r)d. (Nu) se poate purta bine înnodată la nodătură.”

Poemele Dianei Katharina sunt mărturii ale unor evenimente povestite LUI, ca într-un confesional în care locuri și obiecte își împrumută sufletele iubitului, cu care aproape fiecare poem e în dialog. Textele care nu-i sunt adresate pregătesc doar decorul celor doi, în care inanimatul este dinamic. Chiar și liniștea se împrumută în această lume, în care ei se leagă unii de alții doar ca să își facă ascultate incantațiile bucuriilor scurte, inevitabile inocenței.

Cu un sentiment profund de izolare morală și o viziune plină de compasiune în viețile interioare ale experiențelor sale, Vitrinier cu contract nedeterminat are aroma primelor ecouri ale unei opere durabile.

Desenele, semnate de George Roșu, conturează penumbrele celor doi, demascându-i doar atât cât dă și autoarea voie luminii printre draperiile intimității.

Diana Katharina, are abilitatea să se ridice deasupra presiunilor mediului ei și să-și îmbrățișeze cititorul cu aplauze și tandrețe, cu o maturitate și o certitudine copleșitoare.