Alexandru V. Dan practică o poezie ludică, însă este vorba despre un ludic grav, spectaculos şi profund, plin de magnetism. O poezie puternică, masculină, care „prinde”. (Daniel Luca, scriitor, critic literar)

Aparent uşoară, lesnicioasă, poezia lui Alexandru V. Dan are tente superioare de meditaţie filosofică, o filosofie ancestrală a cuvântului întrupat (actualizabilă timpului în care creează poetul), în care duhul cuprinde omul, în care eul poetic se înalţă spre ceruri şi coboară împrospătat cu idei în egoul teluric, dăltuind cuvântul în adâncul inimii. (Ștefan Lucian Mureșanu profesor universitar, scriitor, filolog, etnolog)