Ediţia anastatică a lucrării apărute în 1909 sub îngrijirea lui Nicolae Iorga, după manuscrisul descoperit la Mănăstirea Coşula; acum i s-a adăugat o postfaţă de Andrei Pippidi.
Nicolae Iorga afirma că "reprezintă unul dintre cele mai interesante monumente de limbă romănească şi care, în domeniul literaturii noastre, este tot aşa de mândră ca şi traducerea Bibliei în 1688".