A fost frumoasă fizic. Avea o frumuseţe interioară, spirituală. Ochii ei aveau o culoare specială, dificil de descris, poate albastru-deschis, poate mai degrabă acvamarin sau verde primăvăratic. Oamenii frumoşi pot fi intimidanţi, pare că nu te lasă să te apropii prea mult de ei. Ea nu era aşa. Unul dintre multele lucruri pe care mi le-a spus a fost să nu-mi fie frică să-mi arăt afecţiunea sau faptul că îmi pasă de anumite lucruri. Ea ştia cum să-şi apropie oamenii şi să le arate afecţiune într-un mod graţios şi sincer, indiferent de cine erau acei oameni,
indiferent de culoarea lor. Principesa Margareta a României