Mos Nae (Nicolae Batzaria), prozator, traducator si ziarist, de origine aromana, s-a nascut la 18.03.1874 la Krusovo, Macedonia si a trecut în nefiinta la 28.01.1952, la Bucuresti.

Timp de opt ani a fost senator în parlamentul otoman, fiind si un exponent de bază al partidului „Uniune si Progres”. În 1913, în timpul crizei balcanice, a avut si functia de ministru al Lucrărilor Publice în guvernul turcesc. În cadrul acestei functii, a reprezentat Imperiul Otoman la încheierea Tratatului de Pace de la Londra din 1913.

A fost director al primului ziar aromanesc editat în Romania („Desteptarea“, 1908). Dupa 1920, stabilit în Romania, a fost senator.

Ca publicist pentru copii este cunoscut sub numele de „Mos Nae”, creatorul faimosului „Haplea“, din vremea cand a redactat Revista „Dimineata copiilor“.

A fost arestat si a murit pe 28 ianuarie 1952, in lagarul de la Ghencea.

Potrivit propriilor marturisiri, Batzaria a început sa publice în gazeta „Adevarul” din Bucuresti, înca de când era elev de liceu în Bitolia, prin 1890 sau 1891, sub pseudonim. Din 1922 la Craiova îi apare culegerea de povestiri „Bucuria copiilor” iar din acel moment va tipari aproximativ saptezeci de carti adresate vârstelor copilariei si adolescentei, la care se adauga si câteva „carti de cetire” pentru cursul primar.

Câteva dintre aceste scrieri se inspira din poznele si ispravile unor personaje ce îsi vor avea celebritatea lor: Haplea si Frosa..., doi eroi din „Haplea”. Povestile în versuri din aceasta carte sunt simple, pline de umor si surprind viata de zi cu zi a lui Haplea si a sotiei sale.

Cartea „Haplea” este punctul de plecare al unuia dintre primele filme de animatie românesti, aparut în 1927, realizat de Marin Iorda, film de referinta în filmografia de animatie româneasca.

* * *

„Daca va amintiti, sau aveti curiozitatea sa cititi ispravile lui (Haplea, n.r.), veti descoperi un personaj care aduna la un loc trasaturile pe care le-au avut de-a lungul timpului prostii din povestile lui Creanga, Pacala, Mitica al lui Caragiale, Tanase ori Bula. Nu e departe nici de personajul ludic interpretat de Charlie Chaplin, naiv si smecher, deopotriva, înduiosator prin socoteala ce si-o face asupra lucrurilor. Umorul este amplificat de membrii familiei Haplea, pe numele lor: Haplisor, Haplina (copiii), si Frosa, sotia, dezmierdat: Frosina. La rândul sau, ea îl dezmiarda pe Haplea spunându-i Haplita, când vrea sa-i distraga atentia de la ceva ce e mai bine sa nu afle barbatul. Exact ca în desenul animat, orice napasta da peste omul nostru, el ramâne acelasi, dispus sa repete isprava, vesel si naiv.” (Lia Faur, „Literatura de azi“, 2015)

O capodopera a satirei sociale romanesti

Haplea, personajul primelor benzi desenate din Romania

* * *

Din cuprins:

Magarul lui Haplea;

Plateste, ca te-am prins!;

Socoteala lui Haplea;

Tunde-l, neica!;

Haplea... nu e Haplea...;

Ce ieftin a scapat;

Bine, pestele, dar unde e pisica?;

Vaca lui Haplea;

E buna, dar e rea;

Daca n-avea pofta!;

Cum i-a pacalit Haplea;

Sunt sau nu sunt Haplea?;

Cum a murit Haplea;

Doctoria lui Haplea;

Visul lui Haplea;