Primul Război Mondial, pornit ca o altă criză de care continentul nu era străin și despre care se considera că va fi rapid încheiată, avea să arunce Europa într-un război total. În vâltoarea evenimentelor au fost angrenați, din prima zi, și românii din Transilvania, chemați să lupte în armata austro-ungară.
În acest context, în 1915, la nivelul ASTRA din Sibiu, s-a cristalizat ideea de a realiza un recensământ al contribuției umane și materiale a românilor transilvăneni la război. Obiectivul era ca, la finalul conflagrației, să poată dovedi cu cifre concrete autorităților de la Viena că românii și-au făcut cu prisosință datoria, similar sau chiar mai mult decât alte etnii privilegiate, și să poată cere în schimb acordarea unor drepturi mai mari. Din cauza vremurilor tulburi, demersul nu a putut fi realizat decât în 1921-1922, când scopul inițial nu mai era de actualitate, Transilvania fiind deja parte a României. Liderii ASTRA au decis totuși să pună în practică acțiunea, pentru ca jertfele aduse de românii transilvăneni în perioada războiului să rămână mărturie peste timp. În acest fel, au fost obținute nominal, pentru fiecare localitate din Transilvania, modul de participare și soarta fiecărui participant la război. După centralizarea datelor a rezultat că, din întreaga regiune, au fost implicate în război 489 544 de persoane.
Lucrarea de faţă tratează detaliat doar situația românilor din Țara Făgărașului, dar are aplicabilitate și este utilă pentru a studia și a înțelege participarea românilor din toată Transilvania la război, fiind un instrument util prin prisma numeroaselor aspecte sub care fenomenul este abordat și a datelor statistice aferente.