Această carte vede. Iese la fereastră și se uită la nori, la pomi și uneori la oraș și la oameni. Prin curte prinde un galop de gând:

frunze pe pământ -

locul unde azi-noapte

a dormit toamna

Cartea aceasta are o soră care iese mai rar din cameră. Ea știe însă toate sunetele casei și ține jurnalul inexistențial al personajului ei, eu : Din tot procesul gândirii, cel mai mult știm despre un fragment minor al său, respectiv de momentul în care gândurile se întorc cu fața la noi. Ce s-a întâmplat până atunci nu cunoaștem. Ce se întâmplă după nu mai e la fel de important. La trezire, pentru o clipă, până să se întoarcă, le vedem cu spatele la noi, meșterind la ceva misterios. Cele două surori sunt gemene. Simțurile lor se completează și se împletesc. Împreună. (Autorul)