E altfel. Cuvantul si gandul nu-mi sunt suficiente sa te conturez, sa pot revarsa ceea ce simt pentru tine pe foi. E totul atat de profund...Uneori imi imaginez ca ma vei astepta in camera sau ma vei invita la o discutie in foisor, o discutie lipsita de ochii lor, spre a spori intimitatea ce zvacneste in noi. Oare iti voi putea fi prezent? Ma anima certitudinea ca simti precum o fac si eu si ca scrisoarea aceasta va implini, prin destin, randuiala iubirii. Marturisesc ca te doresc adanc, sfidator, nechibzuit... Acum, mai mult decat oricand, te doresc vanitos, impetuos, de parca astept sa-mi oferi in schimbul destainuirii mele timpurii, lipsite de valul sfiiciunii, dragostea ta. Proiectez cu speranta idealul unei iubiri brodate de doua inimi ce se contopesc...