Potrivit lui James P. Carse, jocurile finite au jucători cunoscuți, reguli fixe și un punct final clar. Învingătorii și învinșii sunt ușor de identificat, ca într-un meci de fotbal sau de șah.

În jocurile infinite, cum ar fi afacerile, politica sau viața însăși, jucătorii vin și pleacă, regulile sunt schimbătoare și nu există un punct final definit. Într-un joc infinit nu există învingători sau învinși. Nu există, de exemplu, „afaceri învingătoare” sau „câștigători ai vieții”, există doar înainte și în urmă.

Pe măsură ce am înțeles mai bine diferența dintre jocurile finite și cele infinite, am început să văd jocurile infinite din jurul nostru. Am început să văd că multe dintre dificultățile cu care se confruntă organizațiile există pur și simplu pentru că liderii lor joacă într-un joc infinit cu o mentalitate finită. Aceste organizații tind să rămână în urmă în ceea ce privește inovația, efortul voluntar, starea de spirit și, în cele din urmă, performanța.