În registru solemn, nihilismul european a parcurs acest drum pornind de la Spleen-ul lui Baudelaire. Avangarda i-a adăugat o nervozitate aparte, kafkiană, demolînd piedestalul solemn și împingînd totul în grotesc. Tipologic, orădeanul Ioan F. Pop se află în această descendență, diversificată prin marasm, revelații scîrbite și un acut sentiment al părăsirii și al existenței goale, aleatorii, exercitat într-un univers al neanturilor stilizate, din care ancorele au dispărut și ființa a intrat în derivă. Volumul e dur, monocrom, obsedant ca o pagină din Kafka, și reprezintă, fără îndoială, punctul de maximă extensie a „halucinației de real” la care a ajuns pînă acum poetul. (...) Ioan F. Pop alege drama hiperlucidă, extaza rece a percepției întinse nevrotic pînă la insuportabil, ceea ce face ca formula sa poetică să derive mai degrabă din catalogul modernismului tîrziu, crepuscular, decît din broșura sprințară a postmodernismului de ultimă oră. (...) Pentru poetul orădean, poezia chiar întemeiază universul, iar poetul e chiar un demiurg, verbul său urcînd anemic din neant. (Ștefan Borbély, revista „Poesis”, nr. 1-2, 1997, p. 4)

* * *

Ardelenește, fără ironii și fără falsă pudoare, fără sentimentul deșertăciunii, poetul își construiește masca unui damnat. Deși nu e teribilist, fugind de gratuitatea experimentală, el se apropie, totuși, cu pași siguri și în cunoștință de cauză de inocența suprarealiștilor, coborînd ca în transă într-un spațiu halucinant, ireal și dezordonat pe care vrea să-l facă semnul unei crize ontologice, mărturia unei damnări. (Mircea A. Diaconu, revista „Bucovina literară”, nr. 12, 1997)

* * *

IOAN F. POP s-a născut în 4 ianuarie 1959, în Valcău de Sus, Judeţul Sălaj. Şcoala primară în satul Fizeş, comuna Sîg, acelaşi judeţ. Liceul de Filologie-Istorie din Oradea. Este licenţiat în Teologie-Istorie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Master în cadrul aceleiaşi universităţi. Doctor în filozofie al universităţii clujene. Stagii de cercetare la Roma şi Paris. A lucrat la întreprinderea Metalica, a fost redactor la Gazeta de Vest, redactor (fondator) la Noua Gazetă de Vest, referent cultural la Cercul Militar. Actualmente este muzeograf la Muzeul Memorial „Iosif Vulcan”, fiind, pentru o vreme, şi cadru universitar la Universitatea din Oradea. Cărţi publicate: Pedale de hîrtie, (poeme), Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994; PoemeşinimiC, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1996; Poeme de sedus realitateA, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000 (carte sponsorizată de Ministerul Culturii); Sfîntul Augustin – morfologia unei paradigme, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009 (teza de doctorat în filosofie); Jurnal aproape închipuit, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2009 (jurnal scris la Roma şi Paris); Poemele poemului nescriS, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad); Tăceri de la margine, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011 (studii şi eseuri); Poemele absenţeI, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011; Poemele poemului nescriS, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013 (integrala poetică); Marginalii la o absenţă, Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2014 (cogitaţiuni, eseuri – Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad). Este prezent cu poeme, texte literare, studii şi eseuri în cele mai importante reviste din ţară, precum şi în reviste străine. Figurează în mai multe antologii de poezie. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.