Faimos (în orice caz, între prieteni) ca actor de teatru și televiziune, Silviu Dudescu transportă și în poezie dubla misiune a artei dramatice: să ne transmită, pe de o parte, bucuria de a trăi; să ne ajute, pe de alta, să ne confruntăm cu imprevizibilul și suferința inerente condiției noastre.

Caius Dobrescu

Silviu Dudescu (n. 1967, în Onești) a fost, pe rând, elev la o școală profesională din Brașov (profil turnător formator), „voluntar” la „Șantierul Național al Tineretului” Poarta Albă-Midia- Năvodari, angajat la „Uzina Steagul Roșu” (Întreprinderea de autocamioane), student neabsolvent al Facultății de Drept din București, absolvent al Facultății de Științe Economice,
masterand (între 2007-2009) la cursurile de scriere creatoare coordonate de Alexandru Mușina la Facultatea de Litere din Brașov, apoi masterand la cursurile de Arta Actorului (Universitatea de Arte din Târgu Mureș), actor în câteva zeci de filme, reclame și piese de teatru, autor a trei volume de versuri, cel mai recent fiind Espresso lung, fără zahăr (Tracus Arte, 2016).