Începând cu secolul al XIII-lea, Capitulele, fie ele conventuale, provinciale, generale sau generalisime, reunesc puterea legislativă, executivă și disciplinară a unui ordin sau congregație religioasă, decizând nu numai alegerea superiorului ordinului, confirmarea priorilor aleși de către conventuri sau aprobarea Constituțiilor, ci și organizarea învățământului desfășurat în cadrul acestora. Traducerea înregistrărilor din Chartularium Universitatis Parisiensis cuprinse în acest volum, în calitatea lor de documente capitulare a patru dintre ordinele religioase reprezentate din secolul al XIII lea la Universitatea din Paris, dominican, franciscan, cistercian și augustinian, este prima de acest fel, nu numai în limba română, ci și într-o limbă modernă.