„Să fi fost Ava cu adevărat excepţională? Să nu fi întâlnit eu, în toţi aceşti ani, şi alte femei ca ea, înclinate înainte de orice la frumuseţe şi la adevăr? Nu cred. Ava chiar era incomparabilă. Dar să presupunem că am cunoscut femei asemenea ei. Atunci, nu putem decât să credem că le�'am ţinut la distanţă. Nu mai era însă cazul: o întâlnisem deja pe Ava, intrasem pe orbita ei. Orice viaţă este supusă legilor atracţiei. Ava o polarizase pe a mea foarte repede, la o dată când anumite corpuri sunt foarte sensibile la lumină. Viaţa mea cu ea, în prezenţa ei, a însemnat tinereţea mea, apoi viaţa mea de bărbat de până acum. Ea m�'a ridicat. Cum aveam aceeaşi vârstă, iar atracţia era reciprocă, este posibil şi ca ea să�'şi fi tras o oarecare forţă de la mine pentru a rămâne la înălţimea ei. Astăzi, cerul este gol. Mi�'ar fi plăcut să povestesc altceva, însă e tot ce mai am de la ea şi încă nu pot s�'o dau uitării.”

Jean-Marc Parisis – Legea iubirii