Pachet Kabinet Kafka: 1. In colonia penitenciara; 2. Metamorfoza; 3. Procesul

Pachetul contine titlurile:

1. In colonia penitenciara

„Pentru a putea scrie, se confeseaza Kafka lui Felice, am nevoie sa ma izolez, dar nu ca un ermit, lucru care nu e suficient, ci ca un mort. Scrisul, In acest sens, e un somn si mai profund, altfel spus, e moartea, si, asa cum nu poti scoate un mort din groapa, nici pe mine nu ma poti lua de la masa de scris noaptea. [...] numai asa pot sa traiesc.“
Odata ce biograficul se suprapune la un nivel aproape mistic cu literatura, autenticitatea devine trairea prin scris, iar Kafka e un reprobat, un creator care sufera atroce, unul pentru care arta nu este delectare, ci traire. Toata literatura sa afirma un plasament tragic, o aliniere cu tortura perspectivei ratarii, a inutilitatii umanului. Iar testimoniul este singurul antrenor al supravietuirii, pentru ca „Orice arta adevarata e document, marturisire“.

2. Metamorfoza

Cea mai citita nuvela a „celui mai mare scriitor german din secolul XX“. (Vladimir Nabokov) In aceasta noua traducere in limba romana, „Metamorfoza“ nu este doar un text esential pentru cunoasterea si intelegerea operei si a biografiei unui mare scriitor modern, ci este, mai degraba, un manifest al poetului care cerea literaturii mai mult decat i se va cere vreodata.
„Ca sa fii poet trebuie sa ai metafore puternice. Marii poeti au fost intotdeauna metaforici. Sunt cei care recunosc legaturile invizibile, chiar stabilesc legaturi intre identitatile lucrurilor pe care nimeni nu ar fi capabil sa le asocieze. Distanta si tinta unei metafore te fac mare poet.“

3. Procesul

„Procesul“ trebuie citit ca o piesa indispensabila pentru interpretarea operei si a parcursului existential al unui scriitor major al modernitatii. Dar „Procesul“ e mai ales ca un text prin care prozatorul revendica de la literatura o exigenta radicala, dusa dincolo de orice asteptare rationala.
Editia de fata a romanului se intemeiaza pe textul german stabilit de Malcolm Pasley in cadrul editiei critice (Frankfurt am Main, 1990), considerata reperul filologic al operei kafkiene. Traducerea realizata de Lucian Pricop respecta optiunea editorului critic de a conserva indeterminarile manuscrisului si de a evita orice interventie menita sa ofere o falsa coerenta narativa.