Lumea ca actiune

Proiect editorial apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș – Lancrăm, Ediția a XLVI-a, 9-17 mai 2026

Filosofia pe care o propun fructifică tradiția majoră a pragmatismului, împreună cu cea a reflexivității, și le aduce într-o sistematică nouă. (Andrei Marga)
România rămâne cu un loc aparte în inima mea, iar Andrei Marga, prin opera sa, parte esențială a acestuia. (Theodor Berchem)
Dintre cei pe care i-am avut în catedră, evident, unul dintre cei mai talentați și prolifici a fost și este Andrei Marga. Nu știu cu exactitate ce a făcut în ultimii ani, dar el are capacitatea de a influența mersul filosofiei de astăzi. (Nicolae Kallos)
Andrei Marga și Ion Cristoiu au fost absolvenții cei mai pregătiți și mai promițători pe care i-am avut, care au confirmat valoarea lor aparte prin personalitatea intelectuală, scrisul și activitățile lor. (Achim Mihu)
În peisajul actual din filosofia românească, Andrei Marga face tentativa singulară de a relua filosofarea de autor, care construiește în sfera conceptuală – o face cultivat, riguros, sistematic și cu rezultate semnificative. (Vasile Morar)
Andrei Marga este, în câmpul predării istoriei filosofiei, informat, doct, temeinic. Dar el înaintează viguros spre construcție filosofică și are toate premisele să reușească să creeze așteptatul moment al filosofiei de autor. (Vasile Muscă)
În filosofia românească, cei mai mulți autori s-au afirmat la intersecția dintre filosofie și literatură. Unul dintre filosofii contemporani care face excepție de la această structură sau interacțiune tipică pentru cultura română este Andrei Marga. Produs al universității clujene și format în timpul scurtei liberalizări de la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, Andrei Marga și-a construit o operă filosofică ce se sustrage dimensiunii literare. Domeniile sale predilecte de lucru sunt istoria filosofiei, mai ales în varianta sa modernă și contemporană, apoi logica și, în al treilea rând, filosofia politică; li se adaugă, mai nou, filosofia religiei, prin care Andrei Marga tentează o recuperare a totalității ființei umane. (Marta Petreu)

A propune azi o concepție filosofică este o inițiativă plină de riscuri. Diversitatea experiențelor și bogăția cunoștințelor o sfidează. Suficiența și neîncrederea o întâmpină. Mulți, excesiv de mulți cititori sunt convinși că filosofii veritabili sunt doar în trecut. Alții consideră că este definitiv imposibilă sintetizarea experiențelor umanității de azi. Sunt și unii care cred că o filosofie nouă este posibilă, dar nu aici și acum. Mă încumet să vin împotriva fiecăreia dintre aceste opinii cu o propunere de privire a lumii într-un fel nou. Volumul de față o desfășoară ca răspuns la dificultățile, alternativele, dilemele, întrebările ce se ridică din experiențele contemporane.

Consider că „acțiunile” pot fi astăzi punctul de plecare mai fecund pentru înțelegerea lumii, nu numai în raport cu componentele minții – percepții, reprezentări, concepte, imagi­nație, motivație, ci și în raport cu componentele realității – acumulările istorice, organizările deja existente, potențialele de dezvoltare, conceptualizările elabo­rate. Înțeleg prin „acțiune” comportamentul subsumat unei intenții – ceea ce nu înseamnă că ar exista o corelație strictă între acțiuni și intenții. În fapt, se pot urma intenții diferite cu aceeași acțiune, după cum aceeași intenție poate fi în acțiuni diferite. Nu este acțiune unde nu este intenție, dar acțiunile sunt univoc carac­terizate nu de intenții, ci de sens. (Andrei Marga)