Filosofia prezentului

Proiect editorial apărut sub egida Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, pentru Festivalul Internațional „Lucian Blaga” Sebeș – Lancrăm, Ediția a XLV-a, 23–25 mai 2025
Studiile lui Andrei Marga marchează o schimbare în filosofia română. După ce această filosofie a fost parte a lumii mai ales platoniciene, hegeliene sau existențialiste și era sesizabil suspicioasă față de orientări tehnologice și raționaliste, Andrei Marga intră într-o geografie a abordărilor mult mai diversificată. El își asumă un contact larg cu pragmatismul lui Peirce, dar și cu filosofiile noi de pe Vechiul Continent și din America. (Virgil Nemoianu)

Sunt încântat să văd cum tradițiile pragmatismului și filosofia americană sunt valorificate cultivat și profund de Andrei Marga. (Richard Rorty)
Andrei Marga atestă o cultură filosofică dincolo de marginile curentelor, capacitate analitică și, totodată, pasiunea și talentul propriei construcții conceptuale. (Manfred Riedel)
Andrei Marga scrie filosofie, dar privește cu atenție și cunoștințe largi mersul istoriei. El a mărit mult interesul filosofiei din țara sa pentru latura practic-politică a filosofiei. Sinteza sa a filosofiei contemporane este rară și impresionantă. (Manfred Frank)
O atât de extinsă și cuprinzătoare etalare a scrierilor și a concepției mele, precum cea din cartea lui Andrei Marga, am cunoscut rar – pentru aceasta sunt extraordinar de recunoscător. Este pentru mine o mare satisfacție să fiu acum prezent, în acest fel competent, cu scrierile mele, în sfera publică academică a României. (Jürgen Habermas)

Filosofia prezentului leagă trei conotații. Este vorba de filosofia care, după o lungă istorie, a luat forme în zilele noastre, de filosofia care surprinde în temele, conceptele și construcțiile ei experiențele lumii de astăzi și de filosofia pe care cel care reflectează o poate lua ca punct de plecare pentru a explora ceea ce se trăiește. Titlul semnalează din capul locului că, printre filosofiile socotite contemporane, sunt unele mai prezente în evenimentele, în desfășurările de activități și în frământările oamenilor de azi. Ele sunt repere ale cunoașterii, evaluării și acțiunilor, dacă nu cumva au ajuns să influențeze și să orienteze evoluția umanității. Cartea de față oferă tabloul acestor filosofii ale prezentului.

În sprijinul filosofiei vin mereu învăţături preţioase ale istoriei. Unde nu e filosofare, este fragmentare şi delăsare. Unde nu e filosofie, se trăiesc evenimente, dar ele nu se pot evalua durabil. Unde lipseşte filosofia, se ajunge, eventual, la cunoaştere, dar nu şi la înţelegere. Unde nu e filosofie, se trăieşte prezentul, dar nu se pot arunca sonde în viitor. Unde nu este filosofie cultivată, acţiunea se stinge. Filosofarea are meritul de a întreţine întrebări și de a da răspunsuri inspirate de întregul vieţii noastre, al societăţii, al istoriei. Filosofia este antidotul cultural cel mai profund la conformism şi stagnare. Aceasta pentru că este reflexivitate raţională, iar unde e raţiune, este şi voinţă de raţiune. (Andrei Marga)​​​​​​

Din cuprins:

Partea I: Filosofii cu impact astăzi
I. Un program de restructurare a valorilor: Nietzsche
II. O schimbare de orizont – pragmatismul
Pragmatismul și pragmaticismul lui Peirce
Pragmatismul lui William James
Instrumentalismul lui John Dewey
Interacționismul lui George Herbert Mead
Pragmatismul semiotic al lui Charles Morris
III. Realismul ca depășire a psihologismului: Gottlob Frege
IV. Scepticismul istoric: Oswald Spengler
V. Fenomenologia transcendentală: Edmund Husserl
VI. Versiunile marxismului
Naturalizarea
În secolul al XXI-lea
Succesorii nemijlociți
Revizionismul
Versiuni
Marxismul răsăritean la Gheorghi V. Plehanov
Marxismul occidental la Rosa Luxemburg
Teoria reificării a lui Georg Lukács
Marxismul sovietic
Filosofia praxisului a lui Antonio Gramsci
Antropologismul