Treisprezece povestiri scrise cu profundă înţelegere şi simpatie pentru natura umană dezvăluie momentele de tristeţe sau de revelaţie ale unor oameni cât se poate de obişnuiţi. Olive Kitteridge este firul călăuzitor ce traversează toate aceste crâmpeie de viaţă. Fostă profesoară de matematică, personalitate puternică şi mizantropă, aceasta cunoaşte suferinţa de a-şi vedea unicul fiu înstrăinându-se treptat de ea. Dezamăgirea ia forma căsătoriei lui Christopher, copilul iubit, cu o femeie pe care abia o cunoaşte şi de care va divorţa după un an. Fire dificilă şi nesociabilă, Olive îşi pierde ultimul prieten adevărat când soţul său, Henry, suferă un atac cerebral şi îşi petrece restul vieţii într-o stare vegetativă. Toate aceste experienţe o conduc la concluzia că toţi ne naştem şi murim singuri.

In esenţă, Olive Kitteridge este o carte despre pierdere, despre neputinţa de a stabili sau a reînnoda legăturile sufleteşti cu cei apropiaţi, dar şi despre speranţă şi reînnoire. Ceea ce înseninează existenţa dureros de confuză, uneori lipsită de sens a personajelor sunt clipele fugare în care aceştia înţeleg că viaţa vibrează totuşi de frumuseţe şi că merită a fi trăită. Cartea a obţinut Premiul Pulitzer pentru ficţiune în 2009.