Necunoscuta din portret

Pictat la Viena în 1910, tabloul lui Gustav Klimt Portretul unei doamne a fost cumpărat de un colecționar anonim în 1916, retușat de maestru un an mai târziu, apoi furat în 1997, înainte de a reapărea în 2019 în grădinile unui muzeu de artă modernă din Italia. Nici un expert în artă, nici un curator de muzeu, nici un anchetator de poliție nu știe cine era tânăra femeie reprezentată în tablou, nici ce mistere înconjoară istoria tumultuoasă a portretului său.
De la străzile Vienei din 1900 la Texasul anilor 1980, de la Manhattanul Marii Crize la Italia contemporană, Camille de Peretti imaginează destinul acestei tinere femei, precum și al descendenților ei. O frescă magistrală în care se împletesc secrete de familie, succese strălucitoare, iubiri zădărnicite, dispariții și drame cutremurătoare.

„Romanul lui Camille de Peretti combină, în jurul unui tablou al lui Gustav Klimt, evenimente istorice mici și mari, creând, capitol după capitol, o frescă panoramică, într-o formidabilă căutare a adevărului și a iubirii.“ Lire Magazine

„Un portret misterios care atrage ca un magnet iubirea, exilul și secretele de familie, compunând o frescă vie ce rivalizează cu Sticletele Donnei Tartt și confirmă încă o dată legăturile profunde dintre pictură și literatură.“ Le Figaro

„O stofă frumoasă, căptușită, de un alb imaculat, acoperea un obiect plat și ușor. Inima lui Pearl începu să bată foarte tare. O despături cu precauții imense, iar când se ivi primul colț, pictat în verde, înțelese. În fața ei se afla un portret de femeie, din semiprofil, cu coc și o aluniță sub ochi, exact acolo unde avea și Pearl o aluniță.

Pânza vibra de frumusețe. Cu răsuflarea tăiată, se cufundă în ochiul albastru cu stropi verzi. Chiar era sosia acelei necunoscute? Linia sprâncenei, foarte bine marcată, nasul puțin cam mare, buza răsfrântă de nuanță carmin și obrajii aceia... Pictorul reușise să dea iluzia unei tinere care se îmbujorează. În transparență, sângele năvălea sub pielea modelului. «Da, asta sunt eu», se gândi. Indiferent că era obosită sau jenată, petele de fierbințeală îi acopereau inevitabil fața și gâtul. Mai era și linia părului atât de aparte, o observa abia acum, două arcuri care se uneau într-un vârf în mijlocul frunții. O frunte îngustă, mai curând înaltă, foarte grațioasă. Era ca și cum s-ar fi privit într-o oglindă iradiantă. Dar adevărata deosebire dintre Pearl și tânăra din portret consta în blândețea pe care o emana pânza. Se ridică să se uite în oglinda care trona deasupra consolei de la intrare. Ea, Pearl, avea o privire închisă și tristă. Și aspră.“ Necunoscuta din portret, Camille de Peretti