„O odă închinată actului artistic.“ - The New York Times Book Review
Florența, 1557. Pictorul Jacopo da Pontormo este găsit mort în biserica San Lorenzo, lângă frescele la care trudea de peste un deceniu. Cel însărcinat să-l descopere pe ucigaș e omul de nădejde al ducelui Florenței, nimeni altul decât faimosul istoric al artei Giorgio Vasari. Cercetările lui Vasari îl propulsează însă în miezul tuturor intrigilor din Florența: meseriașii din oraș par gata să se răscoale, în mănăstiri călugărițele întrețin cultul lui Savonarola, adepții papei fac din artă un instrument politic și până și regina Franței, Caterina de’ Medici, se folosește de tablourile lui Pontormo pentru a complota împotriva ducelui Florenței, cu sprijinul sclipitorului și scandalosului Benvenuto Cellini. Reînviind cu îndrăzneală formula epistolară, Laurent Binet construiește un erudit și savuros roman polițist, în care nu ezită să dea glas – și intenții machiavelice – celor mai mari personalități ale Renașterii.
„Sublimul și senzaționalul își dau mâna în acest roman în care teoria artei devine instrument de investigație.“ - The Times
„Un roman epistolar doldora de bârfe, cu figuri la fel de emblematice ca personajele de pe tavanul Capelei Sixtine, de la o Caterina de’ Medici pusă pe rele la pictori ucenici cu vederi protomarxiste.“ - The New Yorker
„Laurent Binet recreează în trompe-l’oeoeil o lume la intersecția dintre Numele trandafirului și Legăturile primejdioase.“ - Le Nouvel Obs
„O intrigă polițistă plasată în mediile artistice ale Florenței secolului al XVI-lea. Cine poate să vadă adevărul și din ce poziție? Există vreo perspectivă privilegiată? Binet explorează în adâncime bagajul de semnifificații al acestor întrebări.“ - Art in America