Fracturi identitare. Secvente critice

Cine a cercetat Oglinzile arhetipale ale erosului, doctul volum eliadesc al Nadejdei Ivanov, va fi sesizat deîndată bogatul orizont informaţional, saturat de referinţe selecte, desfăşurând, sub grilă jungiană, un periplu acribios, de largă respiraţie, identificând „sensuri literare ascunse”. Slujit de un arsenal conceptual modern, nu de largă uzanţă în spaţiul basarabean, admirabilul efort sintetic, cu priză la text şi ingenioase puncţii hermeneutice, dezvăluia un exeget rafinat, interesat de „vocea arhetipală a fiinţei”. Nu era greu de bănuit că şi volumul de faţă, adunând un buchet de studii şi cronichete (din Philologia, Caietele Echinox, Timpul ş.a.), vădeşte aceleaşi lecturi atente, desluşind, în galeria autorilor selectaţi, rostirea şi timpurile fiinţei, viaţa schizoidă, drama identitară, necropola copilăriei etc. Altfel spus, cei asupra cărora stăruie analitic Nadejda Ivanov, de la „veteranul” Vladimir Beşleagă la, de pildă, Saşa Zare (cu un debut „excepţional”, aflăm) beneficiază nu doar de profiluri credibile, de neocolit. Plimbaţi prin această geografie mitică, palpând „resorturi arhaice”, trecând, noician, „dincolo de este”, autorilor în cauză li se injectează plusvaloare, sondele criticului penetrând, cu folos intelectual şi spor interpretativ, magma textuală.
Adrian Dinu RACHIERU

Nadejda Ivanov realizează şi o incursiune în „geografia mitică” a literaturii, unde sacrul şi profanul se întrepătrund, iar memoria devine un instrument de rezistenţă împotriva dezumanizării. Identitatea culturală este un element central în căutările autoarei, fiind reflectată prin conflictele interioare ale personajelor, raportarea lor la tradiţii, limbă, istorie şi spaţiul geografic. Autoarea subliniază că identitatea culturală este adesea ameninţată de procesele de dezrădăcinare şi de pierderea memoriei colective. Totuşi, scriitura/literatura devine un spaţiu de rezistenţă, unde personajele îşi recuperează rădăcinile prin introspecţie, rememorare şi reconectare la valorile ancestrale. Astfel, identitatea culturală este văzută ca un proces dinamic, marcat de trecut, dar şi de contextul istoric şi socio-politic actual. Este o carte necesară, esenţială, pentru asumarea istoriei personale, familiale şi sociale a fiecăruia dintre noi.
Daniela LUCA