„O poveste, o poveste

Este și dacă nu este:

Cuibărită în cuvinte,

Doarme așteptând cuminte

Să vii tu și s-o trezești

Dintre sute de povești.”

Prâslea, Nastratin, Harap-Alb au fost cândva eroi de poveste. Cum ar fi arătat, totuși, destinul lor, dacă ar fi trăit în acest prezent al nostru? Eminescu oare ar fi mers la sală? În cele 17 poezii din Răsciclopedia de povești, e zugrăvită o lume din care lipsesc cu desăvârșire eroii autentici, iar clișeele capătă proporții maiestuoase. Lumea e o scenă ale cărei vedete sunt snobismul, cusururile omului, veleitățile și fuduliile sale.