În acest volum colectiv, comunitățile evanghelice românești (în principal cele baptiste, penticostale și creștine după Evanghelie) fac obiectul unei explorări călăuzite de repere multiple: identitare, istorice, geografice și socioculturale. Pornind de la această structură, lucrarea include texte din domenii diverse, de la teologie și istorie la antropologie și studii culturale, și se adresează tuturor cititorilor interesați de religie și spiritualitate. De asemenea, credincioșii evanghelici sunt încurajați să reflecteze asupra locului lor în societatea românească, după o perioadă îndelungată de discriminări și persecuții, și asupra viitorului propriilor comunități într-o epocă a contestării valorilor tradiționale. Volumul contribuie la dezvoltarea unei astfel de dezbateri, incluzând o secțiune finală formată din scurte texte de opinie ale unor intelectuali respectați, evanghelici sau de alte confesiuni. De altfel, dincolo de componenta sa academică, această carte este și o pledoarie pentru libertatea de conștiință, pentru dialog și solidaritate între creștini.

Publicul-țintă al acestui proiect, în întregul său – volumul Omul evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești (2018) și lucrarea de față –, este reprezentat de societatea românească în general, și nu în primul rând de membrii comunităților evanghelice românești. I-am avut în vedere, cu precădere, pe cititorii din mediul intelectual și academic. Acest lucru nu înseamnă însă, nicidecum, că utilitatea sa pentru contextul evanghelic ar fi cumva mai mică. Evanghelicii români au scris de-a lungul timpului destul de multe lucrări despre comunitățile lor, eminamente pentru folosul acestora. De asemenea, lucrările publicate au fost nu de puține ori insuficient de temeinic elaborate sub raport calitativ și critic. Ceea ce a lipsit însă acestei tradiții religioase este o analiză coerentă și bine fundamentată academic a propriei identități și a transformărilor prin care a trecut ea de la începuturi până în prezent. Proiectul nostru încearcă să răspundă acestei nevoi și, în același timp, își propune să contribuie la o mai bună cunoaștere a acestei comunități în ansamblul societății românești.