Însoţindu-i cu gândul pe călătorii medievali în virtuosul lor efort de a ajunge la locurile sfinte sau, cine ştie, de a explora până aproape de limita geografică minunile Creaţiei, Anthony Bale se bucură şi suferă alături de ei. Îi ironizează uneori şi îi mustră – dar blând şi fără ascuţişuri ideologice moderne – dacă încalcă în vreun fel normele scrise ori nescrise ale călătoriei. Îi vede cum sunt adesea nevoiţi să uite de calculele iniţiale şi să-şi pună soarta în mâinile Divinităţii. Uneori, vor fi călăuziţi spre siguranţa casei, a castelului sau a mănăstirii de unde plecaseră. Alteori, vor fi împinşi spre locuri îndepărtate şi periculoase, în căutarea unor minuni pe care, cel mai adesea, nu le vor găsi. Dar curiozitatea şi apetitul pentru descoperiri îi vor duce spre alte miracole – cele ale întâlnirii cu oameni diferiţi şi cu altfel de culturi. E nevoie de vigoare, de inventivitate şi, desigur, de forţă morală pentru a duce la bun sfârşit acest nou tip de pelerinaj, în multe privinţe asemănător cu cel către Ţara Sfântă: amândouă îl încurajează pe europeanul medieval să iasă din rutina existenţei cotidiene şi – altfel nu ar fi existat bogăţia de surse pe care se bazează cartea lui Anthony Bale – să destăinuie şi altora prin ce a trecut de-a lungul călătoriei. Iar veridicitatea relatărilor trebuie să se împletească, într-un ghid turistic bun, cu imaginaţia literară a autorului şi, în final, cu spiritul viu al voiajorului.