În practica medicală obișnuită, medicii îngrijesc corpul pacienților în timpul prezent: în aici și acum, fără să existe o interogație în ce privește istoricul vieții pacientului. Dar cine sunt acești pacienți? Cum s-au îmbolnăvit? Această carte propune o nouă abordare a tratării pacienților, nu doar a bolilor lor, folosind o metodă care permite înțelegerea relației dintre funcționarea psihică și tulburările somatice. Prin poveștile a cincisprezece pacienți, Jean Benjamin Stora descrie aspectele psihanalitice, medicale și neuroștiințifice ale terapiilor lor, scopul fiind acela de a vindeca atât corpul, cât și mintea. Acest demers terapeutic complementar celui medical ne permite să tratăm diferit pecianții prin restabilirea „unității psihosomatice”, noua paradigmă a secolului XXI care a înlocuit paradigma corpului-mașină.

Ce învață medicul la Facultatea de Medicină? Care sunt obiectivele pe care le urmărește medicul pentru a trata? Standardul abordării medicale alopatice: Cum evaluează medicul riscul bolilor, riscul practicii medicale exercitate zi de zi? Problema este următoarea: Dar unde este pacientul? Privilegierea corpului: nu cumva „sufletul” și mai ales istoricul pacientului sunt uitate? Medicii își cunosc bine pacienții? Corpul pacientului, dar care corp? Care este natura relațiilor medic-pacient? Și cum rămâne cu sufletul său, ce face medicul cu sufletul? Și calitatea vieții? Medicul îngrijește bolile, oare îi îngrijește și pe bolnavi? Care sunt așteptările medicului? Pacientul trebuie să urmeze și să respecte prescripțiile: ce pățesc pacienții care nu le respectă? Jean Benjamin Stora

În desfășurarea procesului terapeutic, este esențial să ne punem sub semnul întrebării percepția, ipotezele: să ne punem mereu întrebări. De asemenea, trebuie să fim destul de lucizi și flexibili, astfel încât să ne îndoim de primele noastre ipoteze. Deseori, pacientul somatic va recurge mai întâi la partea medicală a psihosomaticii integrative și va trece în revistă toate tulburările somatice din viața sa. Trebuie să ascultăm cu răbdare tulburările pe care, probabil, medicii nu le-au auzit niciodată. Și trebuie să fim atenți și la emoția care însoțește relatarea tulburărilor, dovadă a suferinței. Vorbim aici despre un sistem de apărare al pacientului, care se folosește de medicină pentru a evita să vorbească despre sine. Jean Benjamin Stora