După decenii de comentarii apologetice, dublate de aprige denunțări, am ajuns astăzi să nu mai știm prea bine cine a fost cu adevărat Sigmund Freud. Profitând de scoaterea la lumină, în anii din urmă, a unor noi documente de arhivă, dar și a unor scrisori inedite, Élisabeth Roudinesco ne demonstrează că mai există încă multe lucruri de spus despre omul Freud, precum și despre opera lui.

Fondatorul psihanalizei ne este prezentat mai întâi de toate ca acel vienez care a trăit în plină Belle Époque, cetățean al Imperiului Austro-Ungar, dar și moștenitor al Iluminismului german și iudaic. Pe de altă parte, psihanaliza este creionată ca fruct al unui demers colectiv, al unui ”cenaclu romantic”, în sânul căruia Freud a putut să dea curs liber fascinației sale pentru irațional și pentru științele oculte, transformându-și uneori prietenii în inamici feroce și jucând pe rând rolul de Faust și Mefisto. Modern în gândirea psihologică, dar conservator în opiniile politice, Freud ne este înfățișat în toată umanitatea sa: în mijlocul familiei sale, înconjurat de colecțiile sale de artă, de femei, de copii, dar și de câini, un om orgolios, dar în același timp ros de îndoieli și pasiuni.

Élisabeth Roudinesco este directoare de cercetări la Universitatea Paris-VII. Celebră specialistă în istoria psihanalizei, a mai fost publicată la Editura Trei cu Jacques Lacan. Schița unei vieți, istoria unui sistem de gândire, Dicționar de psihanaliză (cu Michel Plon), Familia în dezordine și Partea întunecată din noi înșine.

Roudinesco ne oferă un portret echilibrat, profund și empatic al lui Freud. Chiar dacă apreciază ideile lui revoluționare privind raționalitatea, sexualitatea și inconștientul, autoarea demonstrează că Freud nu era atât un om de știință care a descoperit niște adevăruri universale, cât un produs al vremii sale: un geniu, fără îndoială, dar un burghez prin excelență, marcat de societatea, familia și politica sfârșitului de secol XIX. Abordarea sa critică este convingătoare pentru că se bazează nu doar pe analiza cărților, jurnalelor și scrisorilor lui Freud, dar și pe mărturiile celor care i-au fost pacienți. - Glenn C. Altschuler, Psychology Today

Mi-l imaginez agitându-și bastonul împotriva antisemiților, punându-și cea mai frumoasă cămașă ca să viziteze Acropole, descoperind Roma ca un amant topit de fericire, biciuindu-i pe imbecili, vorbind fără notițe în fața americanilor uluiți, domnind în casa lui imemorială, în mijlocul obiectelor, câinilor săi Chow-Chow roșcați, discipolilor, femeilor sale și pacienților lui nebuni, așteptându-l pe Hitler neclintit, fără a reuși să-i pronunțe numele, și îmi spun că, mult timp de acum încolo, Freud va rămâne marele gânditor al vremurilor sale și al vremurilor noastre - Élisabeth Roudinesco