Cangurii... a circulat, aproape folcloric, în mediul școlar și universitar, cam peste tot, venindu-mi semnale din timp, unele unice. În timp, în cei peste 40 de ani, cred că aproximativ un milion de oameni „a râs” de mine, și asta este cea mai mare bucurie! (CORNEL UDREA)

Cel mai cunoscut și mai subtil autor de proză umoristică din spațiul transilvan. (PETRU POANTĂ)

Cărțile lui Cornel Udrea se citesc pe nerăsuflate, la fiecare pagină găsești detalii în care te poți recunoaște, zâmbind adesea amar, ori în care recunoști nemulțumirile semenilor față cu lumea. Umorul lui e mereu proaspăt, plin de incuri surprinzătoare și de subînțelesuri, cu săgeți aruncate înspre toate țintele pe care lumea de azi i le scoate în cale. (IRINA PETRAȘ)

Avea în sânge acel histrionism superior care separă adevărații Arnoteni ai umorului de ciocoii de vreme nouă ai genului satiric. Căci scrierile acestui maestru al paradoxului sunt un festin trimalchionesc al umorului, o risipă de inteligență, o bucurie a spiritului care se veselește sărbătorindu-se și care ne încântă sărbătorindu-ne, făcându-ne părtași la imensul hohot de râs sănătos întru vindecarea lumii și desfătarea sufletului. (HORIA BĂDESCU)

Felul în care vorbește Cornel Udrea, cu flori și zâmbete mici, îl face al naibii de interesant și în cărțile lui regăsești umorul românilor. (FĂNUȘ NEAGU)

Vreo 50 de ani de Prietenie sunt greu de uitat: nici nu-i voi uita vreodată... I-am transmis lui Cornel să facă Îngerii să zâmbească, pe-acolo pe unde ajunge... cred că, de un an, fețele lor sunt vesele... Nu pot a zice mai mult... Să ne vedem cu Bine, Cornele! (MĂRGĂRIT CHELBEA)

Volumul Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi, apărut în 145.000 de exemplare, carte retrasă de pe piață de regimul comunist în 1980, are cel mai mare tiraj de carte umoristică, înainte și după revoluție.

Cornel Udrea a încetat din viață în 11 aprilie 2024, la Cluj-Napoca, iar ediția de față este un omagiu editorial In memoriam.