„Foarte rar mi-a fost dat să citesc o carte atât de neîndurătoare cu realitatea imediată, în același timp atât de logică și de riguroasă în demonstrații. Da, Mihai Maci n-are soluții pentru impostura generalizată din sistemul universitar românesc sau din cercetare; dar o vânează splendid și necruțător în toate cotloanele unde se ascunde și o fotografiază impecabil, arătându-i originile și semnificația socială. Da, recunoaște că nu știe cum ar trebui recuplată cultura de învățământ, nu mai speră că s-ar putea îngrădi dezastrele produse limbii române de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decât consemna declinul ireversibil al culturii înalte, dar și al satului tradițional și al «familiei tradiționale»: dar cât de magistral și, mai ales, lipsit de complezență sentimentală completează fișele sociologice ale principalelor mutații sociale și culturale din ultimele decenii! Ce-i de făcut, totuși? Atâta (și e deja mult), crede el: să privim drept în ochi dezastrul și să-i punem interogațiile esențiale: «Înainte de-a da răspunsuri, se cuvine să punem întrebările».” (Andrei Cornea)

Despre autor

Mihai MACI este lector la Departamentul de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea. Studii de licenţă (1995), de masterat (1996) şi de doctorat (2007) la Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj. A fost membru al echipei de cercetare care a investigat, în cadrul unui proiect al CNCSIS, incidența gândirii lui Platon și a lui Aristotel în filosofia româ­nească. Scrie texte de reflecție și de atitudine pe probleme de educație, politică internă și externă, istorie și secularizare. A mai publicat volumul Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe (Editura Trei, 2016, premiul „Matei Brâncoveanu” al Fundației Alexandrion).