Istoria activității filatelice clujene începe cu primele măsuri cu semnificații poștale luate în lunile ce au urmat zilei de 1 Decembrie 1918, data când Transilvania s-a unit cu România.

Un alt eveniment de seamă în istoria poștei și a colecțiilor multor filateliști îl constituie înființarea Universității Dacia Superioară, sub conducerea primului său rector, Sextil Pușcariu, ajutat de un consiliu din care făceau parte profesorii Nicolae Drăgan, Moise Ienciu, Alexandru Nemeș, Coriolan Tătaru și Iuliu Hațieganu.

Primul cerc filatelic organizat din municipiul Cluj-Napoca a luat ființă în primăvara anului 1946, prin hotărârea ad-hoc a unor filateliști care frecventau poșta duminica. Sub îndrumarea lui Vasile Erös, președinte, întâlnirile acestora constituiau o școală și un schimb de experiență extrem de valoros pentru filateliști, un îndemn pentru completarea și îmbogățirea colecțiilor, a exponatelor proprii sau pentru constituirea de noi colecții. Nu lipseau, bineînțeles, schimburile de mărci poștale.

O privire retrospectivă asupra vieții filatelice clujene evidențiază un fapt îmbucurător: crearea, în 1958, a Asociației Filateliștilor din Cluj-Napoca a contribuit, sub toate aspectele – organizatorice, conceptuale, calitative –, la dezvoltarea acestei activități. (...) Semnificativă pentru perioada invocată este intrarea în Asociație a unor mari personalități clujene, precum: Acad. Ionel Haiduc, Acad. Horia Colan, Prof. univ. dr. doc. Crișan Mircioiu, Acad. Ștefan Pascu, Dr. Horia Crișan, Prof. univ. dr. Ștefan Csurös, Prof. univ. dr. Aurel Nana, Gen. maior Virgil Manta, Dr. Ioan Ilea, Constantin Cubleșan, Viorel Cacoveanu, mereu prezente în dezbaterile organizate, în vernisarea expozițiilor și, deseori, în cataloagele acestora, cu aprecieri pertinente și sugestii prețioase. Datorită climatului stimulator și atractiv, generat de oameni cu prestigiu profesional și social recunoscut, și cuprinderii celor pasionați de filatelie, din toate categoriile de vârstă, preocupare, mediu social, Asociația a traversat, în acei ani, una din cele mai faste perioade ale sale. (Ioan Constantinescu)

Realizat, cel mai adesea, cu rafinament de filigran, apt să exprime evocator aspecte din toate domeniile vieții și din natură, ușor de păstrat și greu de egalat în rigoare și frumusețe, timbrul a dat naștere unor pasiuni ardente și confluente îndelung existenței cotidiene, pe care un număr semnificativ de cetățeni o trăiesc și, printre ei, nu puține personalități. Pentru cei de azi, a colecționa timbre și mărci poștale, după chibzuința cugetului și îndemnul inimii, a avea răbdarea și a dobândi priceperea evaluării discretelor valori spirituale învederate ochiului exersat și atras de frumos înseamnă a trăi la temperatura prielnică sentimentelor capabile să înnobileze mintea și să ofere inedite daruri; înseamnă să simți că bucuria ce te încearcă poate locui, cu adevărat, într-un timbru. (Ion Noja)

Prin intermediul mărcilor iei cunoștință de o lume întreagă, de un întreg univers, de o dinamică a vieții, reprezentată în imagini pe care, multă vreme, le păstrezi în memorie ca pe niște autentice dovezi ale existenței umane superioare. Filatelia este, fără îndoială, un act de cultură. Prin intermediul mărcilor poștale, lucrate în tehnici grafice diferite, îți faci, pe nesimțite, o bună educație estetică, urmărind desenul, culoarea, armonia proporțiilor și punerea în pagină a elementelor decorative. Urmărind seriile tematice, te familiarizezi cu marile evenimente ale lumii contemporane, cu marile personalități ale științei și culturii, cu marile performanțe tehnice sau sportive, cu lumea plantelor sau a animalelor de pe toate meridianele globului și așa mai departe. Ori toate acestea rămân să sedimenteze în sufletele, în conștiințele noastre, detalii de netăgăduit din edificiul unei culturi. (Constantin Cubleșan)