Mintea de cristal

Vor zbura

Dar n-au zburat

Şi am făcut doar pagubă naturii

Tocmai când trebuia să fiu mult mai înţelept

Să ştiu ce se poate şi ce nu

Voiam să fac din joacă un lucru serios

Acuma îi am pe conştiinţă

Sunt învins ca şi ei

Mai apare un supravieţuitor de toamnă pe un stejar

Altul pe un alun

Dar niciunul nu se apropie

Stau singur în cealaltă parte

Şi două cuvinte de-ale mele nu fac o morişcă

Oricât le-aş repeta

Poate la primăvară