Acest roman s-a născut pornind de la o poveste reală. Pentru mine, această carte este una fundamentală, întrucât, scriind-o, m-am lăsat purtat pe valurile vieții. După ce m-am dedicat poveștilor despre adolescenți, care se află în pragul dintre copilărie și maturitate, mi-am dorit să scriu o poveste narată de o voce care să mă ghideze să privesc lumea cu alți ochi. Cele două priviri care se întrepătrund pe copertă poate că sunt o viziune a timpului care se scurge între generații și de care trebuie să avem grijă. (DANIELE DELL’AGNOLA)

Cu Luna din cufăr, Daniele Dell’Agnola și protagonista Jolanda Giovanoli ne oferă mărturia unei femei care a trăit cu intensitate și pasiune, fiind, în același timp, spectatoarea marilor și micilor evenimente din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Romanul se înscrie în tradiția istoriei orale care, prin intermediul mărturiei directe a persoanelor, face ca experiența și memoria oamenilor de rând să-și recapete demnitatea. În același timp, îmbină necesitatea explorării de noi orizonturi cu dorința de a iniția un dialog între generații, devenind o mărturie prețioasă a vitalității și a dinamismului Elveției italofone. (CLAUDIO LOSA)

Pentru cititorii români, această carte prezintă interes și datorită integrării dorite de autor a unor cuvinte dintr-o limbă romanică mai puțin familiară, dar înrudită, retoromana, a patra limbă națională oficială a Elveției, alături de franceză, germană și italiană, și din romanșă (varietate dialectală a acesteia), cuvinte păstrate și în traducerea în limba română. Volumul se înscrie astfel și în cadrul strategiei promovate de instituțiile cantonului elvețian, de conservare și transmitere în întreaga lume a patrimoniului său lingvistic. (VIOLETA POPESCU)

O carte publicată în ediție multilingvă în Elveția, pentru popularizarea a trei dintre limbile vorbite în această țară. Retragerea la pensie, traumă psihologică surmontată cu seninătate prin rememorarea, acceptarea și înțelegerea vieții. O lume reală, dură, în care femeile luptă să câștige drepturi egale cu cele ale bărbaților, inclusiv dreptul la vot, și o lume paralelă, mustind de poezie, legende și muzica acordeonului. Profilul iconic al artiștilor din familia Giacometti, originară chiar din locurile în care se desfășoară acțiunea, tatăl – Giovanni Giacometti, pictor neoimpresionist, și fiul – Alberto Giacometti, artist suprarealist. Căderea Zidului Berlinului, moartea lui Ceaușescu și dărâmarea unui alt fel de zid – cultul personalității, nevoia zidurilor personale și invazia zidurilor din lumea nouă. O carte propusă pentru studiu în școlile din Elveția, susținută de un aparat didactic inovator – disponibil online, menit să însoțească lectura romanului cu exerciții de receptare, înțelegere și analiză a textului. (ALINA HUCAI)