„Vibrantul vers pulsează nestăvilit un gând, ce-i dor cu plin și drag de viață. Închipuien-n visări marazuri și melancolii, fărâmă de tăceri și nepăsare, ce alchimistul doar, din lacrimă purtată-n alambic, parfum din ea preface, de roze-mbătătoare. Misterul ni-i spre descifrare dat. El umple vigorând cu sevă de înrădăcinat, ca neclintit în forța iubirii chemătoare, „prin albul pur al ierni... de unde a venit”, să îl citim și noi cu zâmbet de-ncâtare.”

— Conf. Univ. dr. Cristinela Pădure Olăreanu