ea nu înţelegea semnele noastre. noi ne străduiam
să mişcăm ceva în jur şi în sinele nostru –
fiinţe de fum se vânzoleau în clopot albastru.
razele îşi înfigeau strălucirea în sperietoarea de ciori.
în sufletul nostru ningea cu iubire.
noi scrijeleam viitorul pe stâncă,
trecutul pe iarbă.
am vorbit şi-am socotit.
vorbele au trecut
şi deasupra lor a rămas o turlă de aur.
numerele au trecut şi din ele a rămas fiinţa.
Liviu Georgescu