Nimeni nu scapa

Ideea acestui roman polițist, pe care l-a schițat în 1950, i s-a părut lui Boris Vian minunată, pe bună dreptate. Grefat pe un schelet de tra­gedie greacă, policier-ul Nimeni nu scapă este ingenios, palpitant, plin de referințe la jazz-ul și cinema-ul epocii, dar și o declarație serioasă împotriva războiului. Cel puțin așa este roma­nul finalizat, după o prelucrare în extraordina­rul atelier OuLiPo.

Frank Bolton, colonel american în retragere, revine în țară cu o mână artificială după ce a fost rănit în război, dar nu are parte de liniște și pace nici acum. Una după alta, fostele lui iubite cad victime ale unui criminal în serie. Iar lista femeilor din viața lui se apropie de final…

Primele patru capitole sunt scrise integral de Boris Vian, dar nu i-a fost dat să își ducă la bun sfârșit acest proiect, probabil destinat a fi pu­blicat sub celebrul pseudonim Vernon Sullivan. După șaizeci de ani, moștenitorii lui Vian au încredințat misiunea de a completa romanul grupului OuLiPo (Ouvroir de littérature poten­tielle), pentru a marca astfel anul centenarului Boris Vian. Scris după sinopsisul lui Vian, Nimeni nu scapă este o operă colectivă pentru care OuLiPo, după cum veți vedea, nu a făcut deloc economie de efecte speciale!